Peste 70% dintre respondenți spun că evoluțiile din ultimele 6 luni (perioada de referință a chestionarului) le-au scăzut încrederea în mediul de afaceri din România și consideră că aceasta s-a deteriorat.

Cifrele acestea nu aduc vești foarte bune având în vedere că una din prioritățile Guvernului o reprezintă creșterea nivelului investițiilor în economia României, obiectiv care pare dificil de atins în aceste condiții. Indicele FIC arată că există o serie de constrângeri structurale care nu încurajează investițiile noi:

• 68% dintre respondenți consideră că forța de muncă disponibilă nu este suficient de competitivă;

• 85% dintre respondenți caracterizează sistemul fiscal din România ca necompetitiv și probabil nu din cauza nivelului de impozitare ci datorită schimbărilor bruște de politică fiscală și lipsei de modernizare la nivelul ANAF;

• 96% dintre respondenți spun că întâmpină dificultăți datorită poverii reglementărilor care sunt neclare și în continuă schimbare;

• 92% consideră că infrastructura nu este suficient de bine dezvoltată ceea ce nu mai este demult o surpriză pentru nimeni;

• 100% dintre respondenți descriu birocrația din România ca fiind necompetitivă în comparație cu alte locații din Europa unde desfășoară activități și tot în unanimitate reclamă lipsa de transparență și de consistență în adoptarea și aplicarea politicilor publice.

 

Investițiile străine în România au ajuns la 4,5 miliarde de euro în 2017 în foarte ușoară creștere față de 2015 sau 2016 și totuși doar la jumătate față de nivelul înregistrat în anii 2007-2008. O parte semnificativă a acestor investiții au fost realizate de companiile deja prezente în România, care se adaptează la creșterea economiei locale, europene și globale. Cu toate acestea, România are nevoie de noi investitori care să aducă cu ei un plus de capital și tehnologie. O analiză1 recentă a Băncii Mondiale arată că investițiile străine atrase de România în 2016 reprezentau doar 2,8% din PIB, în timp ce în Europa de Est fluxurile erau de aproximativ 8% din PIB pentru aceeași perioadă. Aceste rezultate evidențiază că sumele atrase de România sunt foarte mici atât de la an la an, cât și în comparație cu țările vecine.

 

Mesajul FIC pentru decidenții politici este că, atâta vreme cât indicele percepției despre mediul de afaceri din România sugerează mai degrabă neîncredere, șansele de a atrage noi investiții semnificative sunt minime. Cu un nivel scăzut al încrederii în politicile publice este puțin probabil ca România să atragă noi investiții în zonele cu șomaj încă ridicat, în sectoare esențiale cum este cel al utilităților sau în proiecte de parteneriat public-privat pe care reprezentanții Guvernului încearcă să le încheie în perioada următoare.

 

Anul 2017 a fost marcat de o ”revoluție fiscală” ale cărei obiective și beneficii mediul privat încă nu le-a înțeles și care a fost implementată în ciuda comentariilor negative aproape unanime. În paralel, a fost consumată foarte multă energie pe dezbaterile privind reforma sistemului judiciar, fără a fi luate însă în considerare problemele practice ale mediul de afaceri. Solicitările companiilor privind înființarea unor tribunale comerciale și fiscale sau creșterea numărului de magistrați din sistem pentru mai multă celeritate în decizii nu au figurat deloc pe agenda modificărilor.

În concluzie, pe termen scurt perspectivele economice arată bine și o parte semnificativă a companiilor membre FIC anticipează o creștere a afacerilor în România. Însă investițiile pe termen mediu și lung, singurele care catalizează o creștere sustenabilă, nu se vor materializa dacă nu are loc o schimbare a percepției investitorilor existenți privind stabilitatea și predictibilitatea politicilor publice din România.

 

Acest indice este realizat doar în rândul comunității membrilor Consiliului Investitorilor Străini (FIC), companii care au avut în 2016 o cifră de afaceri de 187 de miliarde de lei și au angajat aproximativ  200.000 de persoane. (sursa: FIC)