România face o declarație îndrăzneață cu investiții substanțiale în infrastructura sa rutieră, alocând o sumă estimată de 25 de miliarde de lei pentru proiecte rutiere în 2026. Acest focus strategic nu se referă doar la îmbunătățirea mobilității; este o mișcare calculată pentru a atrage afaceri, în special în sectoarele industrial, de producție și logistică, consolidând poziția țării ca un hub logistic cheie în regiune.
Compania națională de drumuri, CNAIR, anticipează un buget de aproximativ 22 de miliarde de lei în 2025, cu planuri de a livra 250 de kilometri noi de autostradă. Proiecțiile sugerează că România va depăși 1.500 km de autostradă în 2025 și va depăși pragul de 2.000 km până în 2027. Acest ritm accelerat este crucial pentru conectarea coridoarelor paneuropene și pentru stimularea dezvoltării economice în toată țara.
Noile proiecte de infrastructură sunt privite ca instrumente economice strategice. „Ne propunem să livrăm 250 de kilometri anul acesta. Aceasta nu este doar o chestiune cantitativă, ci una strategică: legăm coridoare paneuropene și sprijinim dezvoltarea economică”, afirmă Cristian Pistol, Director General al CNAIR.
Impactul direct asupra imobiliarelor: Industrial, Logistic și Retail
Comunitatea de afaceri recunoaște corelația directă între dezvoltarea infrastructurii și oportunitatea de piață. „Fiecare sută de kilometri a generat, în medie, 500.000 mp de spații industriale și 400.000 mp de retail modern. Corelația este clară”, notează Răzvan Iorgu, managing director la CBRE România. Statisticile confirmă acest lucru, arătând o creștere de 90% a rețelei de autostrăzi în ultimul deceniu, corelată cu o creștere de 110% a stocului de spații industriale moderne. Investitorii străini urmează în mod evident dezvoltarea infrastructurii.
Proiecte cheie care susțin creșterea
Proiecte majore precum inelul rutier A0 al Bucureștiului urmează să fie finalizate până în 2026, cu segmentul sudic deschizându-se în iunie 2025, oferind o conexiune directă între autostrăzile A1 și A2. Discuțiile sunt deja în curs pentru un al doilea inel de autostradă în jurul Bucureștiului. Mai departe, Autostrada Moldovei transformă partea de est a țării, făcând orașe precum Buzău, Focșani, Bacău și Iași din ce în ce mai atractive pentru investiții în producție și logistică. Există, de asemenea, un interes tot mai mare pentru terenuri situate în apropierea inelului A0.
Abordarea provocărilor și planificarea pentru viitor
Pentru a menține ritmul, CNAIR a implementat măsuri precum certificate negative trimestriale pentru antreprenorii întârziați și o formulă legală pentru actualizarea lunară a prețurilor materialelor, abordând obstacole potențiale precum inflația. Cu fonduri europene utilizate intensiv (programul de transport este supracontractat la 300%), parteneriatele public-private sunt explorează ca metode alternative de finanțare. Dezvoltatorii subliniază nevoia critică de predictibilitate privind datele de finalizare a punctelor de acces la autostrăzi, ceea ce este esențial pentru planificarea proiectelor logistice și de dezvoltare.
Poziția României în peisajul regional
Deși cei 8 km de autostradă per 100.000 de locuitori ai României reprezintă dublul cifrei de acum un deceniu, țara încă se află în urma unor state precum Cehia și Polonia. Cu toate acestea, cu 700 km aflați în prezent în construcție și un obiectiv de 1.000 km în derulare până în 2026, ritmul este puternic. Bugetul semnificativ pentru infrastructură semnalează un angajament clar pentru 2025-2026, sporind atractivitatea României pentru investitorii din logistică, producție și e-commerce care prioritizează conectivitatea.
„Transformăm infrastructura într-un avantaj competitiv. Autostrăzile nu mai sunt doar proiecte publice, ci o promisiune economică livrată concret”, conchide Cristian Pistol.
Sursa: zf.ro
