România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro în infrastructura de transport, potrivit AHK

România are nevoie de aproximativ 75 de miliarde de euro pentru investiții în infrastructura de transport în actualul deceniu, potrivit strategiei de investiții a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), în contextul eforturilor de reducere a decalajului dintre dezvoltarea economică și cea a infrastructurii. Necesitatea acestor investiții a fost evidențiată în cadrul conferinței „Transport și logistică în România și Republica Moldova”, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), în cadrul unei delegații de afaceri care reunește opt companii germane prezente în România și Republica Moldova în perioada 26–30 octombrie 2026.

Infrastructura este esențială pentru dezvoltarea economică a României

Sebastian Metz, directorul general al AHK România, a subliniat că infrastructura de transport este esențială pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni și pentru atragerea investițiilor.

România își consolidează, totodată, poziția de coridor logistic strategic pe flancul estic al Europei.

„Transporturile și logistica reprezintă coloana vertebrală a economiei. Fără căi ferate, șosele și porturi nu poate exista industrie, comerț sau exporturi. Ele mențin economia în mișcare și sunt esențiale pentru reziliența acesteia”, a declarat Sebastian Metz, directorul general al AHK România.

Acesta a adăugat că economia României a crescut mai rapid decât infrastructura în ultimii 20 de ani, ceea ce a generat un decalaj care trebuie acum recuperat.

„Acum este necesară recuperarea acestui decalaj, tocmai pentru a ține pasul cu ritmul de dezvoltare al pieței”, a precizat Metz.

75 de miliarde de euro necesari pentru infrastructură în acest deceniu

Reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și-au exprimat deschiderea pentru crearea unor condiții favorabile dezvoltării parteneriatelor public-private în România.

Mariana Ioniță, secretar general în cadrul MTI, a declarat că parteneriatele public-private ar putea deveni un mecanism tot mai important pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.

„Acesta ar putea deveni principalul mecanism de finanțare în viitor. Cred că firmele germane prezente astăzi aici aduc experiență, tehnologie modernă și know-how. În România prioritatea noastră este să dezvoltăm rețeaua de drumuri, să modernizăm și să reconstruim întreaga infrastructură. Vorbim atât despre infrastructura feroviară și maritimă, cât și despre cea aviatică”, a declarat Mariana Ioniță, secretar general în cadrul MTI.

Potrivit strategiei de investiții a MTI, aproximativ 75 de miliarde de euro sunt necesari în acest deceniu.

Până în prezent, România a accesat aproximativ 17,5 miliarde de euro din fonduri europene. Alte surse de finanțare includ alocările de la bugetul de stat, în condițiile în care s-ar aloca 2% din PIB anual în următorii 10 ani, precum și împrumuturile și parteneriatele public-private.

Obiectivul mai amplu este ca România să devină un hub regional în această parte a Europei și un punct de legătură cu coridoarele eurasiatice care vin din Asia și regiunea Caucazului.

Infrastructura de transport susține și integrarea europeană a Republicii Moldova

Pentru Republica Moldova, conectivitatea în domeniul transporturilor reprezintă un pilon important al dezvoltării economice și al integrării europene.

Mircea Păscăluță, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, a subliniat că infrastructura de transport are implicații care depășesc simpla conectivitate fizică.

„Ne aflăm într-un moment important pentru regiunea noastră. Infrastructura de transport nu mai înseamnă doar construirea de drumuri, căi ferate și porturi. Ea ține de competitivitatea economică, reziliență, securitate și, în cazul nostru, de integrarea europeană”, a spus Mircea Păscăluță.

Republica Moldova prioritizează transportul feroviar și fluvial, precum și continuarea construcției Autostrăzii Unirii.

Dezvoltarea portului Giurgiulești de la Dunăre reprezintă, de asemenea, un obiectiv important.

„Nu ar trebui să privim Giurgiulești, Galați și Constanța ca pe infrastructuri distincte, ci ca părți ale unui sistem logistic regional interconectat. Un astfel de sistem poate deservi nu doar Republica Moldova și România, ci și Ucraina și piața europeană în ansamblu”, a adăugat Păscăluță.

Companii germane explorează oportunități în România și Republica Moldova

Delegația de afaceri reunește opt companii germane active în transport, logistică, infrastructură și operare portuară:

DS Spedition GmbH – transport rutier și logistică
DSD HILGERS Stahlbau GmbH – construcții metalice, inginerie industrială și echipamente pentru manipularea mărfurilor
Edgar Rothermel Internationale Spedition GmbH – transport și logistică
Stöhr Logistik GmbH – transport și logistică
TriCon Container-Terminal Nürnberg GmbH – terminal trimodal și transport combinat
Bayernhafen GmbH & Co. KG – infrastructură portuară și platforme logistice multimodale
Eberl Internationale Spedition GmbH & Co. KG – expediții internaționale, transport rutier, aerian și maritim, logistică și servicii vamale
Duisport – Duisburger Hafen AG – operare portuară și logistică trimodală, pe apă, cale ferată și rutier

Participanții vor avea întâlniri de afaceri cu reprezentanți ai companiilor românești din București, Brăila, Galați și Constanța, precum și cu reprezentanți ai companiilor din Republica Moldova, inclusiv din portul Giurgiulești. Programul include și vizite la patru porturi.

Interesul companiilor germane pentru cele două piețe este susținut de poziția strategică a României și Republicii Moldova la intersecția dintre Uniunea Europeană și Europa de Est, precum și de rolul celor două țări în coridoarele regionale de tranzit și conectivitate.

Porturile și infrastructura multimodală necesită investiții suplimentare

Ambele țări dispun de un potențial semnificativ în domeniul căilor navigabile și al infrastructurii portuare, în special de-a lungul Dunării.

Marile porturi, precum Constanța, Galați, Brăila și Giurgiulești, reprezintă noduri importante pentru fluxurile comerciale regionale și internaționale.

În același timp, există o nevoie semnificativă de investiții în infrastructura portuară, feroviară, rutieră și intermodală, în special în domenii precum multimodalitatea, digitalizarea, eficiența și sustenabilitatea.

Delegația germană este interesată, de asemenea, de transportul rutier și feroviar, soluțiile de logistică și transport multimodal, transportul naval și operarea portuară, precum și de digitalizarea și tehnologiile inteligente pentru transport.

Inițiativa face parte din Programul de dezvoltare a piețelor pentru IMM-uri al Ministerului Federal al Economiei și Energiei din Germania, destinat în special întreprinderilor mici și mijlocii germane care urmăresc să își extindă activitatea în Europa de Sud-Est, să identifice noi parteneri de afaceri sau să participe la proiecte de modernizare și dezvoltare a infrastructurii de transport.