Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, din cadrul ministerului, a dispus autorizarea platformei sud, Movila Sara, rezervoarele 18 S şi 38 S, ca antrepozit de depozitare a produselor energetice - benzină fără plumb E 420, stabilind o garanţie în cuantum de 22.997.493 lei. Rezervoarele respective vor asigura fluxul de benzină dinspre rafinăriile României spre navele maritime în vederea exportului sau operaţiunilor intracomunitare.

 

Oil Terminal se chinuieşte de cinci ani să redobândească statutul de antrepozit fiscal. În iunie 2010, sub pretextul combaterii evaziunii, Fiscul a desfiinţat antrepozitele de carburanţi din portul Constanţa. În acele vremuri, frâiele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se aflau în pumnul lui Sorin Blejnar. Culmea ironiei, personajul este judecat, astăzi, în dosarul „Motorina”, o afacerea care, susţin procurorii, a păgubit statul de TVA şi accize în sumă de 22.000.000 lei.

 

Potrivit OUG nr. 54, din 23 iunie 2010, privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, depozitarea carburanţilor pentru care nu se achită accize poate avea loc numai în antrepozitele fiscale ale producătorilor de produse energetice şi în antrepozitele fiscale aflate în zona aeroporturilor.

 

Odată cu intrarea în vigoare a respectivei prevederi, antrepozitele de carburanţi ale operatorului Oil Terminal - companie de interes strategic - au fost desfiinţate. Astfel, s-a ajuns la situaţia in care Constanţa, unul dintre cele mai mari porturi ale Uniunii Europene, nu avea pe teritoriul său niciun antrepozit de carburanţi autorizat.

 

În plină criză economică, pierderea facilităţilor conferite de statutul de antrepozit fiscal a fost o grea lovitură pentru Oil Terminal, numărul clienţilor săi reducându-se dramatic.

 

Încă din vara anului 2012, de la preluarea conducerii companiei, directorul general Sorin Viorel Ciutureanu a început demersurile, pe lângă Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor Publice, pentru înlăturarea acestei anomalii economice.

 

„Toate marile terminale petroliere din lume dispun de o serie de facilităţi. Noi avem capacitatea să oferim clienţilor foarte multe servicii, dar nu şi pe cele ce decurg din statutul de antrepozit fiscal. Este firesc ca ei să ne ocolească. Am fost contactaţi de câteva companii care au abandonat piaţa Ucrainei, din cauza conflictelor militare din zonă. Când au aflat ce taxe şi accize sunt în România şi că nu le putem oferi nicio facilitate, au plecat” - afirma directorul general.

 

Exporturile de produse petroliere prin terminalul constănţean întâmpină dificultăţi uriaşe. Marfa trebuie descărcată din trenuri direct în nave, nefiind permisă depozitarea. Din această cauză, se pierd zile întregi cu manevrarea vagoanelor în port şi se produce un adevărat haos. Se pierd şi foarte mulţi bani. Ca urmare a depăşirii termenelor contractuale, se ajunge la plata penalităţilor de întârziere. Toate aceste necazuri ar dispărea, dacă Oil Terminal ar avea statutul de antrepozit fiscal. Produsele petroliere ar fi aduse din timp şi ar aştepta în terminal, sosirea navei, aşa cum se întâmplă cu toate celelalte mărfuri din port.

 

„Mulţi producători au nevoie de spaţii de depozitare pentru stocurile strategice de carburanţi, pe care sunt obligaţi prin lege să le constituie. Oil Terminal are circa 40% din capacitatea de depozitare nefolosită, dar nu o poate pune la dispoziţie întrucât nu are statutul de antrepozit fiscal” - afirma directorul general. (sursa: cugetliber.ro)